Marţi 14 noimebrie 2017, în Sala „C.A. Rosetti” a Palatului Parlamentului, Ministerul Educaţiei Naţionale a organizat Conferinţa de lansare a proiectului strategic CRED – „Curriculum relevant, educaţie deschisă pentru toţi” în prezenţa ministrului Educaţiei Naţionale, domnul Liviu Marian POP, ministrului

delegat pentru Fonduri Europene, domnul Marius NICA, preşedintelui Comisiei pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport din Senatul României, doamna Ecaterina ANDRONESCU, președintelui Comisiei pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport din Camera Deputaților, doamna Camelia GAVRILĂ, secretarul de stat al Ministerului Educaţiei Naţionale, domnul Gabriel Liviu ISPAS, secretarul de stat al Ministerului Educaţiei Naţionale, doamna Ariana Oana BUCUR, consilieri al Guvernului României, partenerilor de proiect – Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei, Casele Corpurilor Didactice din Olt, Botoșani, Brașov, București, Buzău, Cluj, Teleorman și Timiș, Inspectoratelor Şcolare din judeţele Bihor şi Iași, respectiv Bucureşti, precum şi a cadrelor didactice, manageri de unităţi de învăţământ preuniversitar, membrilor federaţiilor sindicale reprezentative la nivel de ramură, membrilor ai asociaţiilor reprezentantive ale părinţilor şi ale elevilor, reprezentanţi ai mass-media.

Cel mai important moment al Conferinţei, chiar în debutul acesteia, a fost semnarea Contractului de finanţare a proiectului, de către ministrul Educaţiei Naţionale, domnul Liviu Marian POP şi ministrul delegat pentru Fonduri Europene, domnul Marius NICA.

În acest context, domnul ministru Liviu Marian POP a punctat faptul că suntem la jumătate de drum, provocările fiind însă majore începând cu acest moment, în contextul în care proiectul CRED are o amploare fără precedent în decursul celor peste 25 de ani de reforme şi schimbări în zona educaţiei. Aceeastă jumătate de drum se regăseşte şi la nivelul înnoirii curriculare, domnul ministru precizând că acum 6 ani a început reforma curriculară, anul acesta urmând să se definitiveze planul cadru pentru învăţământul liceal şi anul viitor programele aferente acestui nivel.
O prezentare axată pe scopuri şi indicatori asociaţi proiectului CRED au realizat-o cei doi secretari de stat ai Ministerului Educaţiei Naţionale. Astfel, domnul Gabriel Liviu ISPAS a evidenţiat obiectivul general al proiectului, grupul ţintă vizat, bugetul proiectului categorii de intervenţii şi activităţi:

55.000 cadre didactice care vor fi formate, dintre care 15.000 din învăţământul rpimar, 40.000 din învăţământul secundar inferior (gimnazial);
2750 de grupe de formare, cumulând un număr de aproximativ 350.000 de ore de formare;
900 de formatori;
17 programe de formare organizate în sistem blended-learning (ore face-to-face şi on-line)
7200 de resurse educaţionale deschise, vizându-se toate disciplinele componente ale curriculumului;
9 centre de resurse educaţionale la nivel naţional;
webinarii;
2500 de evaluări externe la finalizarea programelor de formare;
180 cadre didactice care vor pilota noul curriculum;
90 de ateliere de lucru (în medie 2/judeţ);
3 conferinţe naţionale în 3 regiuni ale ţării;
150 de cadre didactice ce vor fi premiate în urma organizării unui concurs naţional;
18 ghiduri metodologice.

În completarea celor evidenţiate anterior, doamna secretar de stat Ariana Oana BUCUR a punctat alte categorii de intervenţie din cadrul proiectului:

Revizuirea metodologiei curriculumului la decizia şcolii;
Revizuirea metodologiei pentru învăţământ de tip „A doua şansă”;
Crearea platformei pentru resurse educaţionale deschise (RED), cu validarea materialelor încărcate de către specialişti;
Elaborarea unei strategii privind orele de opţional integrat, axate pe abordări inter/transdisciplinare şi pe metode adaptate acestui tip de opţional;
Pilotarea în 3 judeţe şi municipiul Bucureşti a unor strategii de adaptare curriculare pe grupuri vulnerabile/dezavantajate;
Pilotarea curriculumului în vederea revizuirii periodice.

Ministrul delegat pentru Fondurile Europene, domnul Marius NICA, şi-a exprimat solidaritatea cu obiectivele propuse de Ministerul Educaţiei, în acest sens menţionând că finanţarea acestui proiect nu este singurul sprijin care este acordat domeniului educaţiei, în completare venind linii de finanţare care se vor deschide începând cu luna decembrie, în cuantum de 372 milioane de euro, pentru finanţarea burselor doctorale, postdoctorale, programe de tip a doua şansă pentru studenţi provenind din medii / categorii dezavantajate, precum şi alte direcţii care să vizeze ţinte strategice.
Doamna profesor Ecaterina ANDRONESCU a apreciat faptul că finanţarea educaţiei este un obiectiv actual, precizând totuşi că reprezintă o picătură într-un ocean de nevoi sistemice. În viziunea domniei sale, intervenţiile în învăţământul preuniversitar trebuie să se axeze pe reducerea polarizării în educaţie – şcoli de excelenţă şi şcoli marginalizate.
Un alt aspect evidenţiat a fost acela privind viziunea curriculară, formulând următoarea întrebare: Mai pot fi asigurate şanse egale la educaţie prin construcţii curriculare comune la nivel naţional? Sau trebuie ca viitorul curriculum să fie unul real diferenţiat, doar cu o bază comună, pentru că viitorul va aparţine celor creativi, iar uniformizarea nu sprijină creativitatea.
O altă problemă este încărcarea orară a educabilului, zonă în care specialiştii în ştiinţele educaţiei trebuie să formuleze răspunsuri care să ţină cont de specificitatea noilor generaţii de elevi.

Corelând intervenţia avută cu noua iniţiativă de încărcare cu resurse educaţionale, doamna senator menţionează că proiecte au existat şi în anii anteriori, aproape toate având o componentă de creare de resurse educaţionale care ar trebui să poată fi transferate în platforma naţională. Ca un bun exemplu, Politehnica Bucureşti are drept resurse educaţionale o platformă de videolecţii în vederea pregătirii admiterii, resursele putând fi transferate spre platforma naţională. Succesul platformei naţionale este unul garantat, la nivelul sistemului fiind un segment important de cadre didactice cu experienţă şi abilităţi de elaborare de bune practici.
Un alt aspect menţionat a fost cel legat de centrarea învăţării pe formarea de competenţe, menţionându-se că cele trei componente ale competenţei – cunoaştere, deprinderi-abilităţi şi valori-atitudini – trebuie să fie echivalente ca nivel de importanţă, ultima categorie (valori-atitudini) fiind de multe ori neglijată.
În final, doamna senator menţionează că o abordare coerentă în orice schimbare se aduce sistemului preuniversitar trebuie să fie realizată într-o relaţie strânsă cu mediul universitar care preia educabilul din mediul preuniversitar şi furnizează resursă umană pentru sistem, prin specializările care asigurăî formarea iniţială a profesorilor.
În intervenţia doamnei deputat Camelia GAVRILĂ se apreciază experienţa deţinută de minister, inspectorate şi CCD-uri în raport cu obiectivul proiectului, precum şi oportunitatea proiectului în a sprijini cel puţin două categorii de cadre didactice – debutanţii, aflaţi la început de carieră care nu au o experienţă la care să se raporteze, respectiv cadrele didactice cu vechime în sistem, care se pot situa într-o zonă de confort – a reţetelor de „succes” aplicate pe generaţii anterioare, dar fără a sesiza nivelul de schimbare a caracteristicilor noilor generaţii, precum şi a instrumentelor şi metodelor inovatoare ce pot fi integrate în demersul didactic.

Rezultate bune se vor obţine dacă profesionalizarea anagajaţilor din învăţământul preuniversitar aduce inovaţie în toate cele 3 zone de competenţă: suportul ştiinţific (asigurat majoritar prin formarea iniţială şi individual), suportul metodic (asigurat prin acumulare de experienţă, toată viaţa) şi suportul psihopedagogic. Ca o concluzie, doamna deputat menţionează că toată viaţa este o şcoală a întrebărilor.
La finalul conferinţei a fost prevăzută o sesiune de întrebări şi răspunsuri, la solicitările din sală făcându-se precizări punctuale legate de faptul că resursa umană care va lucra în proiect va fi selectată prin apeluri care vor fi publice, legate de faptul că proiectul are diferite direcţii de acţiune, aşa cum s-a evidenţiat prin expuenrile secretarilor de stat din minister, însă nu există o diferenţă de nivel de importanţă, nicio acţiune/intervenţie nu este mai importantă decât alta, fie că se face referire la abilitarea curriculară a cadrelor didactice, la intervenţii privind reducerea abandonului şcolar sau alt tip de intervenţie, legate de faptul că selecţia judeţelor unde se implementează activităţi la nivelul grupurilor vulnerabile au fost alese din regiuni diferite, dar că nu se putea prin proiect interveni la nivelul fiecărui judeţ.

În numele Echipei CCD Olt,
Director,
prof. Marius BĂLAȘA